MELCI SI GIRAFE
Era o dimineata,una dintre cele de vara tarzie,cand locuitorii orasului se pregateau sa se intoarca la munca chiar daca au fost undeva sau au ramas acasa.Scolile pentru copii si tineri nu incepusera inca si acestia profitau de ultimele momente de libertate,in ciuda adultilor care ii priveau cu ochi critici si care erau putin gelosi pe nepasarea lor.
Aici,aici este adapostul meu si aici voi construi si podul.Este departe,nu pot merge…Trebuie sa iau masina.Aici,o pun in miscare…brum,brum.
Masina se izbeste in josul soselei,se roteste in jurul unui copac si dintr-odata se opreste.Copilul ingenucheaza si observa cum un melc se opreste putin speriat,inaintea lui.
-Hei,alearga mai incet!
-Imi pare rau,nu am facut-o intentionat.
-Eh,toti spun asta.Casa mea!
-Daca vrei sa ai o casa in apropiere…o sa am grija sa nu te lovesti.
Baiatul a ridicat scara spirala de pe pamant,cu grija si a mers in adapostul pe care el il construise mai devreme.Acesta lasase masina in mijlocul drumului,dar era o masina fantastica si nimeni nu ar fi observat-o.
-Ce este aceasta de pe spatele tau?
-Casa mea.
-Si o cari mereu cu tine?
-Da,sunt foarte apropiat de casa mea,nu schimb drumul niciodata.
-Dar tu intotdeauna vezi aceeasi oameni,aceeasi oameni…
-Si ce?
-Lumea este mai mare si mai colorata.
-Dar este de asemenea,periculoasa.Daca nu m-ai fi vazut la timp,m-ai fi strivit de pamant.Apropo,de ce te-ai oprit?
-M-ai facut facut curios.Nu am mai vazut vreu melc,inainte.
-Si ce?Nu te temi de ceea ce nu stii?
-De ce ar trebui sa fac asta?
-As putea fi periculos.As putea avea paraziti.
-Ai?
-Nu…
-Imi place sa vorbesc cu tine si cred ca nu sunt in pericol acum.
-Nu ar trebui sa mergi acasa,pentru pranz?
-Nu,inca este devreme.
-Dar soarele este aproape in mijlocul cerului.
-Da,dar nu imi este foame.
-Dar tu nu trebuie sa mananci la aceeasi ora,este o regula.
-De ce?
-De ce?
-Pentru ca asta fac oamenii.
-Nu toti.
-Adultii fac asta.
-Dar adultii nu au avut ocazia sa cunoasca un melc atat de frumos ca tine.Si acum vorbesc cu tine.
-Dar este o pierdere de timp.
-Pentru mine,nu.
-Tu nu castigi nimic,vorbind cu mine.
-Nu am nevoie de bani,vreau sa stiu.
-De ce?
-Pentru ca te-am intalnit si vreau sa stiu cum esti,ce iti place.
-Sunt vegetarian.
-Am putina salata in quell’angolino.Vrei?
-Iti multumesc.
Copilul a mers catrea cealalta parte a adapostului si a luat cateva fire de iarba.La fereastra adapostului sta o fiinta inalta,inalta,galbena cu pete maronii.
Dar ce sa fie?
Ei au intrebat copilul si melcul,mergand in gradina.Ei se intalnisera cu un animal patruped,inalt,cu gatul foarte lung ,o fata simpatica si dinti albi.
-Hei,cine esti?Intreaba copilul.
-De ce?Tu nu stii?Sunt o girafa.Cred ca m-am ratacit.Ma plimbam pe aici cautand frunze mai verzi si mai gustoase decat cele din gradina mea, si m-am trezit aici.
-Am adunat niste frunze de dimineata,daca vrei,iti pot da.
-De ce ai cules frunzele?
-Pentru joc.Mama mea m-a lasat singur si am inceput sa le adun doar pe cele mai verzi.
-Oh,sunt favoritele mele.Imi dai si mie cateva?
-Cu siguranta
-Dar cum o inviti in casa daca abia ce v-ati cunoscut?
-Stiu ca este o girafa si ca ii este foame.Am adunat frunzele pe care eu nu le mananc,dar ea da.Este destul pentru mine.
Dar nu s-a comportat ca un om responsabil.De fapt,adultii sunt intotdeauna tristi,intotdeauna le lipseste zambetul.Ei se gandesc intotdeauna doar la bani.Ei nu cunosc pe nimeni,dar stiu totul deoarece ei sunt cei mari.Dar nu stiu despre voi,melc si girafa.
In acea seara,copilul s-a jucat in adapostul lui cu melcul si girafa,langa statia de autobuz.De la melc a invatat sa fie dragut cu lucrurile sale,de la girafa sa fie curios in legatura cu lucrurile pe care nu le cunoaste,intotdeauna sa ia tot ce e mai bun din locuri,oameni,situatii.
Cei trei si-au petrcut dupa-amiaza si seara impreuna , jucand carti,cantand si dansand dansurile familiilor lor.Apoi s-au asezat si au inceput sa isi spuna unul altuia povesti de adormit copii pe care bunicii lor le spuneau inainte sa adorma.
Puiul de girafa si melcul au adormit unul peste celalalt pe trotuarul din fata statiei de autobuz.Dimineata,girafa,melcul si Bimbo au continuat sa se joace impreuna.
*1 :
Primii calatori care au ajuns in statie pentru a prinde autobuzul spre locul de munca,au vazut copilul intins pe jos si s-au adunat in jurul lui pentru a vedea daca este mort sau viu.
Cand Bimbo si-a deschis ochii,a durat putin pana cand sa realizeze ca era transportat catre alt loc.Acum statea pe un pat alb si curat,dar nu era in camera sa:aici erau mai multe paturi pe langa el,alte jucarii.Nu si-a mai vazut prietenii,pe melc si pe girafa niciodata.
Cand o femeie cu haine albe a intrat,copilul a intrebat-o despre prietenii sai.Toata lumea credea ca sunt intruchipari copilaroase si nu i-au dat atentie.Melcul si girafa ,oricum,chiar au existat!In zori,girafa l-a trezit pe melc,iar acesta s-a speriat si a hotarat sa evadeze,lasandu-l pe Bimbo dormind.Girafa a vrut sa il ia pe Bimbo,dar melcul a convins-o ca mai devreme sau mai tarziu pe ea o vor prinde oamenii si o vor duce la un ZOO in timp ce Bimbo il va lua pe el acasa.Amandoi stiau ca oamenii ii vor spune mamei lui ca se juca cu o girafa si un melc.
Intelepciunea melcului a castigat si cei doi au mers catre un loc in care sa traiasca in pace si fericire,niciodata uitand acea dupa-amiaza minunata.
*2:
Girafa s-a trezit dis-de dimineata.Ea se oprise de prea mult timp intr-un singur loc si isi dorea sa plece,sa afle despre alte locuri si oameni.Ea s-a oprit sa ii vada pe melc si pe Bimbo cum dorm.Pentru un moment,si-a inchipui cum ar fi daca ar ramane cu ei,dar mai apoi si-a adus aminte ca Bimbo era doar un copilas: trebuia sa se intoarca la mama lui.Melcul s-a trezit si impreuna au hotarat sa il duca pe Bimbo la mama lui,indiferent de riscurile pe care si le asumau.
Mama lui Bimbo s-a bucurat sa isi tina din nou micutul in brate.Aceasta nu dormise toata noaptea si isi facuse griji.Ea a hranit girafa si melcul si dupa,impreuna cu tatal lui Bimbo,au sunat un circ cunoscut in oras pentru a o lua pe girafa pentru ca ei nu o puteau tine in casa.Copilul a plans enorm,dar mai apoi mama si melcul l-au convins ca era cea mai buna solutie pentru girafa.Circul ii da ceva de mancare si de baut in fiecare zi si cand se reintoarce in oras,o pot vedea,din nou.Dar puiul de girafa nu a fost de acord,pentru ca i s-a spus ca va fi libera.Melcul nu i-a inteles aceasta dorinta de libertate,in schimb,Bimbo,da.
Intr-o noapte,deci,Bimbo s-a dat jos din pat si a plecat de acasa.El a ajuns la circul care stationa in apropierea casei lui si a mers catre cusca girafei.Cei doi prieteni s-au bucurat unul la vederea celuilalt pentru ca stiau ca probabil nu se vor mai vedea niciodata.
Bimbo stia ,in ciuda varstei sale,ca nu o va uita niciodata pe girafa.Si pentru aceasta,acum,libera sa isi continuie calatoria in jurul lumii,era la fel.In ciuda diferentelor fizice,lingvistice si ale armelor biologice,aici exista o inima care batea in acelasi mod si asta era ceea ce i-ar tine uniti pentru totdeauna.
*3:
Mama lui Bimbo l-a trezit imediat:ea il cautase toata seara dupa ce realizaze ca baiatul parasise gradina casei lor.Ea era foarte speriata,dar atunci cand s-au intalnit,Bimbo a imbratisat-o pe girafa si pe melc l-a atins usor.Mama lui era nervoasa,dar intr-un final se calmase.Bimbo i-a sarutat unul dintre obraji si a intreabat-o daca ii poate lua acasa pe cei doi prieteni ai sai.Mama,care venea acasa impreuna cu cea mai de pret comoara a vietii ei,a acceptat.
A doua dimineata,Bimbo i-a povestit mamei sale totul.Femeia a ascultat cu atentie,fara sa judece sau sa ii arate ca se grabeste sa afle povestea.Ea a vorbit in acea seara cu sotul ei si cei doi prieteni,actori si scriitori care au decis sa puna povestea puiului de girafa si a melcului in scena.Povestile pe care melcul si girafa le-au spus au fost redate intr-o poezie,de un poet al companiei,si curand,a devenit foarte cunoscuta si a facut turul lumii.
Oamenii s-au oprit sa analizeze,sa urmeze si sa se gandeasca la acestea.In scurt timp,in orasul lui Bimbo era un nou fenomen,care nu se mai intamplase inainte:toata lumea stia un poem despre calatoriile girafei si ale familiei melcului si erau scrise pe peretii intregului oras in multe culori si forme.
Bimbo a crescut si a devenit adult,dar nu a uitat niciodata de aventurile de care a dat cand era mic.Dar asta este o alta poveste.
Melci si girafe
Era o dimineata,una dintre cele de vara tarzie,cand locuitorii orasului se pregateau sa se intoarca la munca chiar daca au fost undeva sau au ramas acasa.Scolile pentru copii si tineri nu incepusera inca si acestia profitau de ultimele momente de libertate,in ciuda adultilor care ii priveau cu ochi critici si care erau putin gelosi pe nepasarea lor.
Aici,aici este adapostul meu si aici voi construi si podul.Este departe,nu pot merge…Trebuie sa iau masina.Aici,o pun in miscare…brum,brum.
Masina se izbeste in josul soselei,se roteste in jurul unui copac si dintr-odata se opreste.Copilul ingenucheaza si observa cum un melc se opreste putin speriat,inaintea lui.
-Hei,alearga mai incet!
-Imi pare rau,nu am facut-o intentionat.
-Eh,toti spun asta.Casa mea!
-Daca vrei sa ai o casa in apropiere…o sa am grija sa nu te lovesti.
Baiatul a ridicat scara spirala de pe pamant,cu grija si a mers in adapostul pe care el il construise mai devreme.Acesta lasase masina in mijlocul drumului,dar era o masina fantastica si nimeni nu ar fi observat-o.
-Ce este aceasta de pe spatele tau?
-Casa mea.
-Si o cari mereu cu tine?
-Da,sunt foarte apropiat de casa mea,nu schimb drumul niciodata.
-Dar tu intotdeauna vezi aceeasi oameni,aceeasi oameni…
-Si ce?
-Lumea este mai mare si mai colorata.
-Dar este de asemenea,periculoasa.Daca nu m-ai fi vazut la timp,m-ai fi strivit de pamant.Apropo,de ce te-ai oprit?
-M-ai facut facut curios.Nu am mai vazut vreu melc,inainte.
-Si ce?Nu te temi de ceea ce nu stii?
-De ce ar trebui sa fac asta?
-As putea fi periculos.As putea avea paraziti.
-Ai?
-Nu…
-Imi place sa vorbesc cu tine si cred ca nu sunt in pericol acum.
-Nu ar trebui sa mergi acasa,pentru pranz?
-Nu,inca este devreme.
-Dar soarele este aproape in mijlocul cerului.
-Da,dar nu imi este foame.
-Dar tu nu trebuie sa mananci la aceeasi ora,este o regula.
-De ce?
-De ce?
-Pentru ca asta fac oamenii.
-Nu toti.
-Adultii fac asta.
-Dar adultii nu au avut ocazia sa cunoasca un melc atat de frumos ca tine.Si acum vorbesc cu tine.
-Dar este o pierdere de timp.
-Pentru mine,nu.
-Tu nu castigi nimic,vorbind cu mine.
-Nu am nevoie de bani,vreau sa stiu.
-De ce?
-Pentru ca te-am intalnit si vreau sa stiu cum esti,ce iti place.
-Sunt vegetarian.
-Am putina salata in quell’angolino.Vrei?
-Iti multumesc.
Copilul a mers catrea cealalta parte a adapostului si a luat cateva fire de iarba.La fereastra adapostului sta o fiinta inalta,inalta,galbena cu pete maronii.
Dar ce sa fie?
Ei au intrebat copilul si melcul,mergand in gradina.Ei se intalnisera cu un animal patruped,inalt,cu gatul foarte lung ,o fata simpatica si dinti albi.
-Hei,cine esti?Intreaba copilul.
-De ce?Tu nu stii?Sunt o girafa.Cred ca m-am ratacit.Ma plimbam pe aici cautand frunze mai verzi si mai gustoase decat cele din gradina mea, si m-am trezit aici.
-Am adunat niste frunze de dimineata,daca vrei,iti pot da.
-De ce ai cules frunzele?
-Pentru joc.Mama mea m-a lasat singur si am inceput sa le adun doar pe cele mai verzi.
-Oh,sunt favoritele mele.Imi dai si mie cateva?
-Cu siguranta
-Dar cum o inviti in casa daca abia ce v-ati cunoscut?
-Stiu ca este o girafa si ca ii este foame.Am adunat frunzele pe care eu nu le mananc,dar ea da.Este destul pentru mine.
Dar nu s-a comportat ca un om responsabil.De fapt,adultii sunt intotdeauna tristi,intotdeauna le lipseste zambetul.Ei se gandesc intotdeauna doar la bani.Ei nu cunosc pe nimeni,dar stiu totul deoarece ei sunt cei mari.Dar nu stiu despre voi,melc si girafa.
In acea seara,copilul s-a jucat in adapostul lui cu melcul si girafa,langa statia de autobuz.De la melc a invatat sa fie dragut cu lucrurile sale,de la girafa sa fie curios in legatura cu lucrurile pe care nu le cunoaste,intotdeauna sa ia tot ce e mai bun din locuri,oameni,situatii.
Cei trei si-au petrcut dupa-amiaza si seara impreuna , jucand carti,cantand si dansand dansurile familiilor lor.Apoi s-au asezat si au inceput sa isi spuna unul altuia povesti de adormit copii pe care bunicii lor le spuneau inainte sa adorma.
Puiul de girafa si melcul au adormit unul peste celalalt pe trotuarul din fata statiei de autobuz.Dimineata,girafa,melcul si Bimbo au continuat sa se joace impreuna.
*1 :
Primii calatori care au ajuns in statie pentru a prinde autobuzul spre locul de munca,au vazut copilul intins pe jos si s-au adunat in jurul lui pentru a vedea daca este mort sau viu.
Cand Bimbo si-a deschis ochii,a durat putin pana cand sa realizeze ca era transportat catre alt loc.Acum statea pe un pat alb si curat,dar nu era in camera sa:aici erau mai multe paturi pe langa el,alte jucarii.Nu si-a mai vazut prietenii,pe melc si pe girafa niciodata.
Cand o femeie cu haine albe a intrat,copilul a intrebat-o despre prietenii sai.Toata lumea credea ca sunt intruchipari copilaroase si nu i-au dat atentie.Melcul si girafa ,oricum,chiar au existat!In zori,girafa l-a trezit pe melc,iar acesta s-a speriat si a hotarat sa evadeze,lasandu-l pe Bimbo dormind.Girafa a vrut sa il ia pe Bimbo,dar melcul a convins-o ca mai devreme sau mai tarziu pe ea o vor prinde oamenii si o vor duce la un ZOO in timp ce Bimbo il va lua pe el acasa.Amandoi stiau ca oamenii ii vor spune mamei lui ca se juca cu o girafa si un melc.
Intelepciunea melcului a castigat si cei doi au mers catre un loc in care sa traiasca in pace si fericire,niciodata uitand acea dupa-amiaza minunata.
*2:
Girafa s-a trezit dis-de dimineata.Ea se oprise de prea mult timp intr-un singur loc si isi dorea sa plece,sa afle despre alte locuri si oameni.Ea s-a oprit sa ii vada pe melc si pe Bimbo cum dorm.Pentru un moment,si-a inchipui cum ar fi daca ar ramane cu ei,dar mai apoi si-a adus aminte ca Bimbo era doar un copilas: trebuia sa se intoarca la mama lui.Melcul s-a trezit si impreuna au hotarat sa il duca pe Bimbo la mama lui,indiferent de riscurile pe care si le asumau.
Mama lui Bimbo s-a bucurat sa isi tina din nou micutul in brate.Aceasta nu dormise toata noaptea si isi facuse griji.Ea a hranit girafa si melcul si dupa,impreuna cu tatal lui Bimbo,au sunat un circ cunoscut in oras pentru a o lua pe girafa pentru ca ei nu o puteau tine in casa.Copilul a plans enorm,dar mai apoi mama si melcul l-au convins ca era cea mai buna solutie pentru girafa.Circul ii da ceva de mancare si de baut in fiecare zi si cand se reintoarce in oras,o pot vedea,din nou.Dar puiul de girafa nu a fost de acord,pentru ca i s-a spus ca va fi libera.Melcul nu i-a inteles aceasta dorinta de libertate,in schimb,Bimbo,da.
Intr-o noapte,deci,Bimbo s-a dat jos din pat si a plecat de acasa.El a ajuns la circul care stationa in apropierea casei lui si a mers catre cusca girafei.Cei doi prieteni s-au bucurat unul la vederea celuilalt pentru ca stiau ca probabil nu se vor mai vedea niciodata.
Bimbo stia ,in ciuda varstei sale,ca nu o va uita niciodata pe girafa.Si pentru aceasta,acum,libera sa isi continuie calatoria in jurul lumii,era la fel.In ciuda diferentelor fizice,lingvistice si ale armelor biologice,aici exista o inima care batea in acelasi mod si asta era ceea ce i-ar tine uniti pentru totdeauna.
*3:
Mama lui Bimbo l-a trezit imediat:ea il cautase toata seara dupa ce realizaze ca baiatul parasise gradina casei lor.Ea era foarte speriata,dar atunci cand s-au intalnit,Bimbo a imbratisat-o pe girafa si pe melc l-a atins usor.Mama lui era nervoasa,dar intr-un final se calmase.Bimbo i-a sarutat unul dintre obraji si a intreabat-o daca ii poate lua acasa pe cei doi prieteni ai sai.Mama,care venea acasa impreuna cu cea mai de pret comoara a vietii ei,a acceptat.
A doua dimineata,Bimbo i-a povestit mamei sale totul.Femeia a ascultat cu atentie,fara sa judece sau sa ii arate ca se grabeste sa afle povestea.Ea a vorbit in acea seara cu sotul ei si cei doi prieteni,actori si scriitori care au decis sa puna povestea puiului de girafa si a melcului in scena.Povestile pe care melcul si girafa le-au spus au fost redate intr-o poezie,de un poet al companiei,si curand,a devenit foarte cunoscuta si a facut turul lumii.
Oamenii s-au oprit sa analizeze,sa urmeze si sa se gandeasca la acestea.In scurt timp,in orasul lui Bimbo era un nou fenomen,care nu se mai intamplase inainte:toata lumea stia un poem despre calatoriile girafei si ale familiei melcului si erau scrise pe peretii intregului oras in multe culori si forme.
Bimbo a crescut si a devenit adult,dar nu a uitat niciodata de aventurile de care a dat cand era mic.Dar asta este o alta poveste.
Alessia Bruni
Kommentare